Cum putem preveni bullying-ul ?
Bullying-ul este o formă de violență foarte des întâlnită în școală, care afectează sănătatea mintală a elevilor, lăsând de multe ori urme adânci, care pot dura chiar toată viața, dacă nu se intervine la timp.
La baza acestui fenomen stă un dezechilibru de putere, care generează agresivitate împotriva celorlalți, îmbrăcată sub diferite forme: fizică, verbal, socială (prin lansarea de zvonuri la adresa unei anumite persoane).
Un studiu realizat în anul 2020 a examinat legătura dintre percepțiile elevilor cu privire la cele patru componente ale modelului de învățare social-emoțională (SEL- Social Emotional Learning) și climatul școlar, precum și dacă s-au situat vreodată în ipostaza de victimă a bullyingului.
Programul SEL a fost implementat în multe școli din Statele Unite ale Americii, având rezultate notabile în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor sociale dintre elevi, îmbunătățirea notelor acestora, capacitatea de autocontrol a acestora, precum și îmbunătățirea performanțelor academice.
Cele patru componente ale acestui model sunt următoarele competențe ce se doresc a fi dezvoltate la elevi, pentru a preveni fenomentul de bullying: capacitatea de a lua decizii într-un mod responsabil, conștientizare socială, abilități relaționale și autocontrol.
Climatul școlar este definit ca fiind calitatea și forța morală a vieții școlare, care include norme, valori și expectații în ceea ce privește asigurarea siguranței fizice, sociale și emoționale a elevilor, precum și respectul pentru diversitate. Există două aspecte fundamentale care definesc calitatea și forța morală a vieții școlare: suportul social (interacțiunile de zi cu zi dintre profesori și elevi) și structura socială (reguli clare privind comportamentele acceptate).
Competențele socio-emoționale ajută copiii să-și regleze emoțiile, să mențină relații pozitive cu ceilalți, să rezolve conflictele într-un mod respectuos, să ia decizii într-un mod responsabil și să-și aducă aportul la viața comunitară. Aceste competențe se dezovoltă în jurul tranziției dintre etapa de mijloc a copilăriei și preadolescență.
Competențele SEL au la rândul lor la bază anumite subcomponente, astfel:
-Conștientizarea socială este compusă din empatie și capacitatea de a vedea în perspectivă efectele propriilor acțiuni.
-Autcontrolul are la bază reglarea emoțională și comportamentală, precum și controlul furie
Abilitățile relaționale sunt compuse din bunătate, abilități de leader, abilități de cooperare și de a avea grijă de ceilalt
Luarea deciziilor într-un mod responsabil include moralitatea și capacitatea de a rezolva probleme.
În cadrul studiului s-a constatat că sunt mai predispuse să devină victime ale bullyingului persoanele care au un nivel scăzut al stimei de sine și care au o perceție de sine negativă.
Totodată, ca factori predispozanți apariției fenomenului de bullying la nivel de unitate de învățământ sunt: lipsa structurii, a siguranței, a apartenenței, a conexiunii și a moralității. Dacă acești factori sunt resimțiți de elevi în școlile lor, aceștia îi pot determina să simtă că pot face ceea ce doresc, inclusiv să le facă rău celorlalți în mod deliberat și repetat.
Concluziile studiului arată că fetele au raportat că s-au confruntat cu mai puține cazuri de bullying, față de băieți. Totodată, s-a constatat faptul că responsabilitatea în luarea deciziilor a fost semnificativ și negativ asociată cu bullying-ul în cazul fetelor. Este posibil ca fetele să aibă abilități de raționament moral mai puternice, care sunt legate de un proces responsabil de luare a deciziilor și care funcționează ca un mecanism de bază, ce ajută la consolidarea efectului protector al procesului decizional responsabil împotriva bullyingului. Descoperirile arată existența unui efect nesemnificativ de gen asupra asocierilor dintre victimizare și conștientizare socială, abilități de relaționare și autocontrol.
Totodată, factorii demografici, ce țin de etnie, cultură și mediul socio-economic, au o influență cauzală mai mare asupra fenomenului de bullying, față de nivelul claselor.
Asocierea dintre fenomenul de bullying cu a doua și a treia componentă SEL (conștientizarea socială și abilitățile de relaționare) au arătat o legătură semnificativă statistic la elevii de gimnaziu, comparativ cu elevii de liceu. Aceste descoperiri pot fi atribuite mai multor motive.
Primul constă în faptul că cercetările privind traiectoriile de dezvoltare au arătat că competențele SEL ale adolescenților nu au atins încă un statut de maturitate în adolescența timpurie, întrucât în acea perioadă adolescenții își construiesc în mod constant simțul sinelui pe baza conștientizării felului în care se integrează în grupul de colegi și ce feedback primesc de la aceștia, ceea ce influențează modul în care își vor dezvolta abilitățile de relaționare socială.
Autorii studiului mai subliniază, totodată, importanța pe care profesorii trebuie să o aloce implenetării programului de formare a abilităților sociale și să se asigure că alocă atenție egală fiecărui elev în parte, insuflându-le valori prosociale, încurajându-i să dea dovadă de bunătate în raport cu semenii lor, întrucât există riscul ca o abilitate socială îmbunătățită, fără o empatie proporțională, să contribuie la capacitatea agresorilor de a manipula relațiile sociale.
Consider că implementarea programului de învățare a abilităților sociale și emoționale este necesară și în școlile din România.
Primul lucru pe care îl putem face pentru a preveni apariția fenomenului de bullying este să ne educăm în aces sens, să ne interesăm ce presupune acest fenomen, să fim conștienți de consecințele acestuia, apoi să răspândim mai departe informația- sharing is caring.
De asemenea, este important să fim capabili să transpunem teoria în practică și să identificăm semnele distinctive ale acestui fenomen. Aici intervin mai mulți factori.
În primul rând, ne putem proteja pe noi înșine de acest fenomen, care există și în rândul adulților și poartă numele de mobbing, învățând să ne cunoaștem și să ne respectăm pe noi înșine, să trasăm limite, astfel încât să evităm să ajungem să ținta cuiva.
În cazul în care ajungem într-o astfel de situație pe care observăm că nu o putem gestiona pe cont propriu, este important să nu ne fie jenă să cerem ajutor celor apropiați și să vorbim cu cineva de încredere despre ceea ce ni se întâmplă sau să solicităm ajutor specializat.
În ultimul timp, am observat că bullying-ul începe să fie tratat cu tot mai multă seriozitate și în România, luându-se unele măsuri în unitățile de învățământ. Legea 221/2019 privind combaterea și prevenția bullying-ului, publicată în Monitorul Oficial la 10 iunie 2020, poate fi un exemplu în acest sens. Cu toate acestea, cred că va dura o perioadă până când măsurile vor fi implementate în toate unitățile de învățământ din România. Aici consider că este important să se pună accent atât pe datoria profesorilor de a face psihoeducație și de a încuraja elevii să raporteze astfel de incidente, cât și pe responsabilitatea fiecărui elev de a comunica deschis cu profesorii și părinții.
Este esențial ca atât profesorii la școală, cât și părinții acasă, să cultive un mediu securizant, cald, un spațiu în care copiii să se simtă înțeleși, ascultați, acceptați, să nu simtă că sunt judecați sau că li se pun etichete pe baza comportamentelor lor. Atât profesorii cât și părinții să își amintească să nu critice persoana, ci comportamentul, să evite să pună etichete copilului, întrucât ei și le vor însuși și vor ajunge să acționeze în baza acestor etichete. De exemplu un copil căruia i se spune contant că este un copil rău, va ajunge să se identifice cu această etichetă și să se comporte ca atare.
Totodată, atunci când copiii raportează diverse incidente care i-au marcat, este important ca atât profesorii cât și părinții să evite să minimalizeze importanța acelor incidente, pentru că astfel nu ar face altceva decât să le invalideze sentimentele copiilor cu privire la experiența avută, iar copiii pot ajunge să se îndoiască de propria persoană și pe viitor vor alege să nu mai spună prin ce trec.
Pentru a ne întoarce către rădăcina acestui fenomen, consider că este foarte important ca încă din primii ani de viață copiii să se simtă iubiți și încurajați să comunice deschis cu părinții lor.
Este necesar ca părinții să aibă grijă să își umple propriul „rezervor de nevoi”, pentru a le putea satisface nevoile copiilor.
Tot sarcina părinților este să fie un exemplu pentru copiii și să îi învețe încă de mici să își recunoască atât propriile emoții, cât și pe ale celorlalți, dezvoltându-și astfel empatia.
BIBLIOGRAFIE
Yang, C., Chan, M. K., & Ma, T. L. (2020). School-wide social emotional learning (SEL) and bullying victimization: moderating role of school climate in elementary, middle, and high schools. Journal of school psychology, 82, 49-69. https://doi.org/10.1016/j.jsp.2020.08.002
